Nu e un secret că tehnologiile moderne fac parte din viața noastră cotidiană. Pe lângă faptul că ne fac viața mai ușoară, acestea o fac și mai interesantă. Un exemplu sunt muzeele care s-au transformat datorită proiecțiilor pe fum, VR-ului, inteligenței artificiale și a copiilor 3D ale exponatelor. Astfel, interactivitatea pe care le-o oferă noile tehnologii le detașează puternic de grupul locațiilor plictisitoare.

Pentru a aduce publicul, muzeele introduc în permanență noutăți în expoziții, încercând să dea și mai mult sens operelor de artă, să le dea vizitatorilor posibilitatea de a interacționa cu creația. Și deja culeg primele roade. În 2018, /Galeria Tretiakov, Muzeul de Artă Contemporană „Garage” și Muzeul de Artă Multimedia au atras cu 1,5 milioane de oameni mai mult decât cu un an mai devreme.

Exponatele între opere de artă și produse multimedia

Deși încă mulți muzeografi sunt reticenți în legătură cu transformarea exponatelor în produse tehnologizate, procesul este declanșat și e ireversibil. Corect este, însă, și faptul că unii specialiști subliniază importanța unei abordări corecte a tehnologiilor.

„ Asistăm la un proces de o inversiune a practicilor mezeelor. Înainte, vizitatorii admirau exponatele de la distanță maximă, acestea erau puse în cutii de sticlă, stabilite pe un piedestal, însoțite de mesajul „Nu atingeți”. Acum, dimpotrivă, muzeele încearcă prin toate metodele – sunet, imagine, miros, atingere – să creeeze o relație apropiată dintre public și opera de artă. Este oare acest lucru unul bun? Totul depinde de realizarea acestuia: uneori tehnologiile care completează exponatul transmit o interpretare subiectivă sau atrag mai mult atenția decât însăși opera”, afirmă specialiștii.

Tehnologiile AR & VR în tandem cu exponatele

Tehnologiile AR și VR creează pentru vizitatori un tablou de ansamblu – lucru deosebit de important pentru un public nepregătit. Realitatea augmentată (AR) e menită să încadreze exponatul în anturajul și realitatea spectatorului, cea virtuală – având la bază exponatul creează o nouă lume, pe care o poți explora pe îndelete pentru a simți mai bine mesajul și starea pe care le transmite lucrarea. Unele muzee, înțelegând că interactivitatea este unda dintre principalele puncte ce atrage publicul, au implementat deja AR-ul și VR-ul în cele mai prețioase expoziții ale lor.

Muzeul auto Peterson

Muzeul auto Peterson din Los Angeles a colaborat cu Microsoft HoloLens în 2017 pentru a crea o nouă expoziție. Rezultatul a fost o experiență VR fabuloasă – vizitatorii au putut interacționa cu o mașină sport clasică americană, Ford GT40

 

Muzeul Național din Singapore

conduce în prezent o instalație imersivă numită Story of the Forest. Expoziția se concentrează pe 69 de imagini din colecția William Farquhar de desene de istorie naturală. Acestea au fost transformate în animații tridimensionale cu care vizitatorii pot interacționa. Vizitatorii descarcă o aplicație și apoi pot folosi camera pe telefonul sau tableta pentru a explora tablourile.

 

Muzeul AR al Kennedy Space Center
Pentru a ajuta oamenii să înțeleagă mai bine evenimentele istorice, expoziția Heroes and Legends în Kennedy Space Center folosește o experiență AR pentru “a da viață” acestui moment crucial din istorie.

Interactivitatea cu ajutorul AR

Avalanșa a început în 2014, când Muzeul „Allard Pierson” a început să propună vizitatorilor săi o „lupă” din lemn, cu un telefon integrat, prin care aceștia puteau să se apropie virtual de exponat și să-i studieze detaliile și decorul. AR-ul a fost utilizat și în Institutul de Artă din Detroit, unde, cu ajutorul platformei Tango, vizitatorii pot să exploreze interiorul unui sarcofag sau să reconstituie culorile șterse de pe exponate. Iar, pentru cei pasionați de știință, Muzeul de Istorie Naturală din Washington a recreat Jurastic Park, cu ajutorul sitemului de realitate augmentată Broadcast AR.

Muzeul Național al Finlandei

Muzeul Național al Finlandei din Helsinki a deschis o nouă expoziție VR în 2018. Vizitatorii se pot întoarce înapoi în timp, în anul 1863, în timp ce explorează pictura lui R. W. Ekman The Opening of the Diet 1863 de Alexander II.

Căștile VR permit oamenilor să se simtă ca și cum ar fi  în tablou. Vizitatorii se regăsesc în interiorul scenei și se pot uita în jur la Sala Oglinzilor, dintr-o perspectivă 3D. Ei pot chiar vorbi cu țarul rus și cu alte personaje reprezentate în tablou. Aceasta ace parte dintr-o expoziție care detaliază viața și politica finlandeză în anii 1860, sub Imperiul Rus.

Noua lume a VR-ului

Astăzi, scopul oricărui muzeu este să inventeze noi trucuri cu ajutorul cărora am putea să comunicăm publicului despre artă” Zelfira Tregulova, director general, Galeria Tretiakov

Renumita Galerie Tretiakov a oferit vizitatorilor săi posibilitatea de a vizita atelierul lui Kazimir Malevici și cel al Nataliei Goncearova, datorită unei expoziții VR. Tot aici ei pot contempla o altă realitate a „Dimineții în pădurea de pini” a lui Șișkin și – atenție!- să audă „Țipătul” lui Munch, așezat pe note de tânărul artist ucrainean Andrei Rugaru.

Proiecțiile ca ilustrare adițională a artei

Este o bună metodă de amenajare a unei expoziții de artă istorică. Cu ajutorul proiectoarelor, sapțiul muzeului devine parte a expoziției și completeză atmosfera acesteia.

Unul dintre aceste exemple este proiectul artistului indian Jeetesh Callat, „Scrisoare de însoțire”, prezentată la Bienala de Veneția, în cadrul căreia rând cu rând se citează scrisoarea de pace de la Mahatma la Gandhi către Hitler folosind tehnologia fogscreen – o fotografie sau un videoclip este proiectat „ceață” scenografică.

În categoria „inovație și proiecție” se încadrează și expoziția „Un loc sub soare. Benkov/ Feșin”, organizată la Muzeul Impresionismului Rus. Această explorează modul în care complexitățile istoriei și biografiei influențează cariera artistului: doi impresionisti ruși și-au început drumul în același timp, în loc, dar destinele lor s-au dezvoltat foarte diferit. Pentru a simți această diferență mai profund – ritmul, lumina, natura cu care au lucrat cei doi maeștri – vizitatorii sunt ajutați de filmul documentar proiectat pe pereții galeriei.

Panouri interactive

Panourile interactive sunt utilizate în muzee pentru a naviga în spațiu și timp, dar și pentru a descrie exponate. Însă existe și exemplare de scară largă: de exemplu, peretele tactil de 12 metri de la Muzeul de Artă Cleveland Gallery One. Pe un ecran uriaș de 4000 de exponate sunt afișate non-stop, proiectând subiecte, tehnici, erori, materiale și permițând vizitatorilor să interacționeze cu transmisia.

Sensori și coduri QR

Senzorii sau codurile instalate în apropierea exponatelor și în interiorul muzeului „comunică” cu ghidurile audio sau smartphone-urile vizitatorilor, activând conținutul la apropierea de un anumit exponate. De exemplu, în Muzeul American de Istorie Naturală, aplicația muzeului Explorer ghidează vizitatorii prin intermediul a 800 de „faruri.”

În același timp, tehnologia permite muzeelor ​​să analizeze modul în care vizitatorii interacționează cu expoziția: ce trasee parcurg, cât timp și în ce elemente sunt contemplate, în ce puncte vizitatorii se pierd.

Scanarea și imprimarea 3D

Imprimantele 3D creează copii ale exponatelor care, spre deosebire de originalele, pot fi atinse. Această experiență face ca excursiile muzeale să fie mai distractive pentru copii, persoane cu deficiențe de vedere și doar pentru toți cei care sunt enervați de inscripția „Nu atingeți exponatul”. De exemplu, Muzeul Brooklyn găzduiește „tururi senzoriale” unde puteți atinge replici și evalua greutatea și structura acestora. Iar în Muzeul Impresionismului Rus, fiecare tablou este echipat cu o copie în relief (și, în plus, o capsulă cu aroma-dispoziție a operei!).

Tehnoligii incluzive

Experimentele muzeale cu tehnologie nu sunt concepute doar pentru a distra publicul larg, ci ajută la transmiterea artei celor care nu au avut acces la ea până acum. Oamenii care nu își pot permite să călătorească și să viziteze muzee celebre, pot obține acces online la cele mai bune colecții digitalizate din lume, ce fac parte din proiectul Google Art.

Copiii sunt un alt public pe care multimedia îl ajută să înceapă să valorifice arta istorică. Judecând după recenzii, tinerii vizitatori au apreciat expoziția „Marii moderni. Revoluția în artă ” și „ Michelangelo. Creația lumii ” la Centrul de Proiectare din Moscova „ArtPlay”. Curatorii acestora au invitat vizitatorii să vadă tablouri în ochelari 3D, să facă poze în capodopere și să danseze pe acordurile ce însoțeau expozițiile.

Cu ajutorul Nintendo 3DS, Paris Louvre organizează turnee video în limbajul semnelor pentru persoanele cu dificultăți auditive. Există ghiduri video în limbajul semnelor și în ​​Muzeul Impresionismului Rus, dar și în Galeria Tretiakov.

Altfel spus, dacă nu ați fost la muzeu încă de la ultima excursie școlară, acum este timpul potrivit să o faceți. Credeți-ne, experiența va fi una nouă.